Inteligența artificială modelează îngrijirea sănătății mintale prin creșterea accesibilității terapiei, dar pot chatboții să înlocuiască cu adevărat terapeuții profesioniști?
Inteligența artificială (IA) a pătruns în aproape toate industriile, iar îngrijirea sănătății mintale nu va face excepție. Chatboții au devenit din ce în ce mai frecvent utilizați pentru a ajuta persoanele cu probleme emoționale, odată cu creșterea platformelor digitale de asistență medicală. Aceste soluții oferă acces 24/7, răspunsuri imediate și soluții extinse pe care terapia umană s-ar putea să nu le poată oferi întotdeauna. Pe de altă parte, există întrebări dacă IA poate oferi același nivel de perspectivă pe care terapia tradițională îl ajută să îl atingă. Acest echilibru poate fi explorat pentru a aprecia modul în care tehnologia devine o parte din ce în ce mai semnificativă a sănătății mintale.
În continuare: Ce promit chatboții bazați pe inteligență artificială în profesia de sănătate mintală
Sistemele chatbot dezvoltate folosind inteligența artificială sunt programate să vorbească ca și cum ar purta o discuție pentru a oferi asistență psihologică. Prin procesarea limbajului natural, aceste aplicații pot ajuta indivizii să mențină un dialog despre cum se simt și să propună modalități prin care pot face față. Accesibilitatea este principalul handicap al acestei tehnologii. Serviciile de sănătate mintală sunt cunoscute pentru faptul că sunt asociate cu liste lungi de așteptare, în timp ce un chatbot poate oferi ajutor instantaneu.
IA deschide noi oportunități de asistență pentru persoanele care locuiesc în locații îndepărtate sau fără resurse financiare.Dovezile au arătat că intervențiile online în domeniul sănătății au potențialul de a reduce obstacolele în calea tratamentului. De exemplu, o cercetare realizată de Organizația Mondială a Sănătății indică faptul că promptitudinea este primordială, iar chatboții pot juca rolul de tranziție până la furnizarea asistenței de specialitate. Aceste sisteme sunt, de asemenea, eficiente în normalizarea conversațiilor despre sănătatea mintală, oferind un mediu sigur și lipsit de prejudecăți. Acest lucru va fi benefic în special pentru cei care ezită prea
Consecvența este un alt factor. Terapeuții umani nu sunt consecvenți, dar inteligența artificială oferă consecvență în tipul de răspuns pe care îl oferă. Un chatbot le poate reaminti utilizatorilor să devină atenți, poate monitoriza schimbările de dispoziție și poate oferi terapie cognitiv-comportamentală. Această metodă sistematică are politica de a oferi cel puțin un anumit tip de direcție utilizatorilor chiar și în sesiuni netradiționale.
În cele din urmă, există problema scalabilității. Serviciile de sănătate mintală sunt la mare căutare la nivel global în comparație cu serviciile la cerere, iar inteligența artificială are potențialul de a reduce acest decalaj. Prin automatizarea interacțiunilor terapeutice simple, profesioniștilor li se poate oferi oportunitatea de a urmări cazuri complexe. Astfel, inteligența artificială va contribui la îmbunătățirea întregului ecosistem terapeutic și nu va putea înlocui în întregime abilitățile umane.
Limitările lirice ale chatboților în terapie și asistență medicală digitală
Cu toate acestea, chatboții din terapie au deficiențe serioase, în ciuda promisiunii lor. Sănătatea mintală este un subiect extrem de intim, iar nuanța emoțională este greu de concentrat de către inteligența artificială. Ascultarea nu este o acțiune izolată a unui terapeut, ci mai degrabă o combinație de ascultare, tonuri, examinarea limbajului corporal și empatie, în lipsa căreia un chatbot nu se poate aplica. Asistența medicală digitală nu ar părea personală pentru cei care simt nevoia de a empatiza cu ei, dacă nu i se adaugă astfel de elemente.
O altă problemă este aspectul etic. Chatboții se bazează pe algoritmi și informații, punând sub semnul întrebării intimitatea și confidențialitatea. Pacienții pot solicita terapeuților să le ofere informații sensibile, iar orice diseminare a acestor informații către inteligența artificială trebuie să aibă un nivel ridicat de protecție. Lipsa unui control strict ar reduce șansele de abuz al datelor în detrimentul utilizatorului care utilizează aceste sisteme.
De asemenea, inteligența artificială nu are capacitatea de a gestiona eficient crizele. În cazul în care un utilizator se gândește să se sinucidă, un chatbot poate oferi sfaturi în cel mai vag mod sau îl poate îndruma către linii telefonice de asistență. Pe de altă parte, terapeuții umani sunt capabili să reacționeze prin empatie și intervenție individuală. Această diferență evidențiază faptul că inteligența artificială este un sistem însoțitor și nu este un substitut în terapia profesională.
Studiile de caz indică, de asemenea, că o încredere excesivă în auto-ajutorare poate fi formată ca urmare a dependenței de serviciile digitale de sănătate. În timp ce anumiți utilizatori s-au bucurat de interacțiunile obișnuite cu inteligența artificială, alții s-ar putea să nici nu dorească să beneficieze de terapie! Acest lucru poate duce la amânarea apariției unor boli mai grave. Prin urmare, specialiștii propun ca chatboții să fie utilizați ca o extensie a unui proces terapeutic, dar nu ca o abordare completă.
Pe scurt, deși inteligența artificială (IA) în sănătatea mintală se dezvoltă rapid, aceasta trebuie aplicată cu atenție. Chatboții sunt accesibili, consecvenți și pot fi scalați, deși nu oferă bogăția terapiei umane. Cea mai bună abordare a asistenței medicale digitale va implica adoptarea celor mai bune caracteristici ale inteligenței artificiale și a aspectelor incontestabile ale terapeuților umani.
Citește și: Colaborarea în muncă la distanță remodelează cultura profesională
Citește și: Veronica și Ahmed au spus “adio” cunoașterii? Ce a deranjat-o pe concurentă: „Nu pot să mai am încredere”
Citește și: Viitorul confidențialității online într-o lume fără anonimat
