Hammam-ul, un rasfat pentru trup si suflet! Afla SECRETELE baii turcesti traditionale

Hamam-ul, intre traditie si religie

Hamam (baia turceasca) este un simbol al traditiilor si obiceiurilor turcesti. Hamamul este varianta orientala a baii cu aburi, ce poate fi considerata o alta varianta a saunei.

Turcii au inceput sa construiasca hamame inca din secolul al XIV-lea. Baia Seljuk , aflata la granita dintre Turcia si Armenia, se considera ca fiind prima cladire folosita ca hamam de pe tot teritoriul Anatoliei.

Baia turceasca sau hamamul este varianta turceasca a baii cu abur (sauna sau baie ruseasca), distingandu-se prin faptul ca se axeaza mai mult pe apa, decat pe vaporii din aer. Astfel, se poate spune ca baia turceasca este o practica ce imbina sauna si metodele de imbaiere folosite in Grecia sau Roma antica. 


In mod traditional o persoana care face o baie turceasca se va relaxa mai intai intr-o camera (cunoscuta sub numele de camera calda) ce este incalzita de un flux continuu de aer uscat si fierbinte, permitandu-i sa transpire. Cei care se imbaiaza pot fi mutati intr-o camera in care temperatura este mai ridicata (camera fierbinte) inainte de a se stropi cu apa rece. Apoi, dupa ce isi spala corpul in intregime si dupa ce primesc un masaj, acestia se retrag intr-o camera mai racoroasa pentru o perioada de relaxare.

In zilele noaste multe dintre hamame sunt comune (atat pt barbati cat si pt femei), in special in complexele SPA nou construite. Dar cele mai vechi isi pastreaza inca traditia, aceasta fiind strans legata de religia islamica. In Islam, spalatul este obligatoriu pentru rugaciune si venerare, asadar i se acorda o importanta majora. 


Totusi, in prima perioada a islamului, hamamele au fost interzise musulmanilor. Insa in timp atat barbatilor cat si femeilor le-a fost permis sa intre in hamam, cu conditia sa foloseasca pestamale (pestamal – prosop traditional turcesc folosit in hamam). Astfel s-a pus fundatia pentru baia dubla, care a ajuns in timp sa se numeasca baia turceasca. Baia dubla este formata din doua cladiri lipite una de alta, care au intrari diferite pentru barbati si femei. In trecut femeile se spalau ziua, iar barbatii dimineata devreme sau noaptea in hamamele cu destinatie unica.

Cel care spala clientii se numeste tellak (cel care “freaca” si/sau maseaza trupul clientilor). Manusile de baie si pestamalele sunt nelipsite in hamam si reprezinta uneltele pe care le foloseste tellakul. In trecut acesta nu folosea acelasi tip si aceeasi culoare a pestamalului precum clientii, ci unul din matase inchisa numit futa. Clientii purtau pestamale in culori, infasurate pe corp. Astazi atat tellakii cat si clientii folosesc pestamale dungate pe un fundal galben sau crem.


Obraznicul (kulhanbeyi) era personajul principal in cultura hamamului. Fezul (palarie traditionala turceasca) stramt si relativ inalt de culoare maro, pantalonii inchisi la culoare, camasa deschisa, vesta si jacheta pe umeri era stilul clasic de imbracaminte al obraznicului. In trecut asistentul fochistului (muncitor in camera boilerului intr-o baie turceasca) era numit kulhanbeyi. Munca acestei persoane era aceea de a face foc pentru a incalzi baia si de a furniza echipamentele necesare. Obraznicul sau kulhanbeyi era folosit ca personaj in in multe opere din literatura turca. Astazi acest adjectiv este folosit numai pentru huligani.


Baia turceasca (hamam) este folosita de sute de ani in Orientul apropiat atingand atat oamenii cu un statut social privilegiat cat si oamenii de rand, fiind folosita ca baie comuna in mai toate orasele. Hamamul a fost introdus in Constantinopol, in secolul XV odata cu cucerirea acestuia de catre Imperiul Otoman. Istanbulul turistic de astazi este orasul cu cele mai multe hamame din lume, asadar un alt motiv pentru care pentru care ar trebui vizitat.

 


Clipul zilei pe KANALD.RO:
Recomandari
Te-ar mai putea interesa
` `
Setari de confidentialitate