Evoluția industriei jocurilor de noroc în România în ultimii 20 de ani

Autor: Diana Tilă

Industria gamblingului din România a cunoscut o transformare spectaculoasă în ultimele două decenii. De la sălile de păcănele de cartier și aparatele de păcănele din barurile sătești, trecând prin agențiile de pariuri tradiționale și până la cazinourile online cu mii de utilizatori activi zilnic, sectorul s-a adaptat rapid la schimbările tehnologice, cerințele pieței și reglementările tot mai stricte ale statului. Această evoluție reflectă nu doar apetitul românilor pentru risc și divertisment, ci și modul în care digitalizarea și legislația au modelat piața.

Anii 2000: începuturile reglementării

La începutul secolului al XXI-lea, industria jocurilor de noroc din România funcționa într-un cadru legislativ vag și fragmentat. Exista o diferențiere clară între jocurile de noroc clasice (cazinouri, slot machines) și pariurile sportive, însă lipsa unei supravegheri riguroase a dus la o creștere haotică a numărului de săli de jocuri, cele mai multe operate fără licențe. Pariurile sportive, respectiv cele din agențiile stradale, erau extrem de populare, motiv pentru care operatorii majori din Europa de Est și-au extins rapid rețelele și în România, atrași de un public pasionat de fotbal și dornic de a transforma cunoștințele sportive în câștiguri.

2009 – 2015: apariția cadrului legal clar

Prima schimbare importantă a venit abia în 2009, când România a adoptat o legislație modernizată, în acord cu normele europene. Patru ani mai târziu, în 2013, a fost înființat Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) – autoritatea care reglementează, supraveghează și controlează întreaga industrie pe teritoriul țării noastre. Aceasta a fost o etapă-cheie, care a permis legalizarea jocurilor de noroc online și a impus standarde stricte pentru toți operatorii – de la licențiere și impozitare, până la măsuri de protecție a jucătorilor. Tot în această perioadă, cazinourile clasice din marile orașe au cunoscut o ușoară scădere în popularitate, pe fondul apariției și dezvoltării platformelor online.

2015 – 2020: ascensiunea online-ului

Legalizarea și reglementarea cazinourilor online a deschis piața românească către operatori internaționali. Branduri puternice din Europa au obținut licențe ONJN și au lansat campanii agresive de marketing. Platformele au oferit jocuri de cazino live, sloturi tematice, ruletă, blackjack, dar și o gamă largă de pariuri sportive – inclusiv evenimente politice!

Treptat, România a devenit una dintre cele mai active piețe din Europa Centrală și de Est în ceea ce privește gamblingul online. Popularitatea telefoanelor inteligente și accesul rapid la internet au favorizat extinderea masivă de cazinouri noi, digitale. În paralel, legislația a evoluat și ea, fiind impuse noi categorii de taxe pe câștiguri, acțiuni de responsabilizare a jucătorilor și obligații clare pentru operatori privind promovarea jocului responsabil.

2020 – 2025: pandemie, digitalizare și reglementare mai strictă

Perioada pandemiei de Covid-19 a accelerat trecerea gamblingului în online, la fel ca în cazul celorlalte activități care până în acel moment de desfășurau preponderent în offline. Astfel, sălile fizice de jocuri s-au închis temporar, în timp ce operatorii online au cunoscut un boom spectaculos. În același timp, autoritățile au început să acorde o atenție mai mare protecției consumatorului și limitării accesului minorilor și al persoanelor vulnerabile.

De asemenea, o altă etapă extrem de importantă a evoluției gamblingului românesc s-a petrecut chiar la începutul verii acestui an, când Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a luat o decizie importantă, extrem de controversată. Astfel, conform noului Cod al Audiovizualului, se interzice difuzarea de publicitate pentru toate tipurile de jocuri de noroc în care apar personalități ale vieții publice, culturale, științifice, sportive sau influenceri cu notorietate online. Scopul adoptării acestei măsuri este acela de limitare a promovării excesive a gamblingului în spațiul public și de reducere a impactului negativ pe care publicitatea la jocurile de noroc o are în rândul tinerilor și al persoanelor vulnerabile.