Începând cu anul școlar 2025-2026, evaluările naționale de la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a urmează să fie regândite pentru a reflecta mai bine nevoile educaționale actuale. Ministerul Educației și Cercetării (MEC) anunță că testele nu vor mai verifica doar cunoștințe teoretice, ci se vor introduce și exerciții inspirate din testările internaționale, precum PISA, TIMSS și PIRLS.
Modificări la examenele naționale pentru clasele a II-a, a IV-a și a V-a
Potrivit metodologiei aprobate prin Ordinul de ministru nr. 6.405/23.09.2025, evaluările naționale vor include itemi care urmăresc aplicarea practică a cunoștințelor. Elevii vor rezolva sarcini de evaluare ce implică situații cotidiene.
Metodologia aprobate prin Ordinul de ministru nr. 6.405/23.09.2025, încă nepublicată în Monitorul Oficial, arată:
- introducerea unor itemi care vizează aplicarea practică a cunoștințelor – sarcinile de evaluare nu vor mai testa doar rețineri de informații, ci și modul în care elevii le folosesc în situații concrete, conectate la viața de
- extinderea competențelor evaluate – testele vor include și competențe transversale, pentru o relevanță curriculară mai mare.
Citește și: Zi liberă pentru toți elevii și profesorii din București, la finalul lunii octombrie
Ministrul Educației, Daniel David, a declarat potrivit edupedu.ro „Am introdus în testările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a nu doar itemi din programă, ci și itemi prin care acele cunoștințe sunt utilizate în viața de zi cu zi, extinzând inclusiv posibilitatea de a testa mai multe competențe. În final, acestea trebuie să ajute școala și elevii pentru o educație cât mai personalizată și eficientă”.
De menționat este faptul că evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a au fost introduse în România prin legea 1/2011, dar cu aplicare generalizată din 2013.
Rezultatele se vor comunica părinților
Ca și în anii precedenți, rezultatele vor fi comunicate nu doar profesorilor, ci și părinților, pentru a sprijini educația personalizată la nivelul fiecărui copil.
„Extinderea competențelor evaluate în direcția noii logici a învățării – aplicare, transfer în contexte noi, rezolvare de situații-problemă, gândire critică – va furniza date obiective atât profesorilor, cât și unităților de învățământ, fundamentând feedbackul personalizat către elev, părinte și comunitatea educațională”, au
anunțat reprezentanții MEC.Trebuie precizat faptul că pe parcursul celor 12 ani de aplicare, rezultatele Evaluării Naționale II, IV, VI nu au fost folosite de Ministerul Educației pentru susținerea, fundamentarea sau ajustarea vreunei măsuri de politică educațională.
Anual, circa 400.000 de elevi susțin aceste evaluări și rezultatele sunt publicate după circa 6 luni în niște rapoarte care până în prezent nu au fost explicate, prezentate, promovate în niciun fel de niciun ministrul al Educației din 2013 încoace.
Anul trecut, în luna martie, OCDE și UE a anunțat că „spre deosebire de majoritatea țărilor din OCDE și UE, România nu dispune de date fiabile privind măsura în care elevii ating standardele naționale privind competențele dobândite la diferite niveluri de învățământ. Deși se fac trei evaluări naționale ale întregii populații școlare, la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, administrarea lor pe suport de hârtie, întârzierile mari în raportare și lipsa unei notări standardizate nu corespund scopurilor acestor evaluări, și anume de a sprijini planurile individuale de învățare ale elevilor și de a monitoriza în timp performanța sistemului”.
Citește și: Zi liberă pentru toți elevii și profesorii din România, de Ziua Educației. Când nu se merge la ore
De asemenea, OCDE mai precizează că „Legea învățământului preuniversitar clarifică scopurile evaluărilor naționale. Pe lângă monitorizarea calității sistemului și sprijinirea cadrelor didactice în elaborarea planurilor individualizate de învățare pentru fiecare elev, Legea prevede că evaluările vor fi folosite pentru a evalua personalul didactic și calitatea școlilor. Această activitate va fi condusă de CNCE”.
