Etica modelează inteligența artificială, pe măsură ce societățile dezbat moralitatea, responsabilitatea și guvernanța în definirea a ceea ce mașinile ar trebui să considere corect sau greșit.
Inteligența artificială nu mai este o descoperire tehnologică, ci un fenomen care influențează asistența medicală, finanțele, securitatea și deciziile zilnice. Pe măsură ce acest lucru se dezvoltă, problemele eticii și moralității se află în centrul atenției. Cine determină comportamentul sistemelor inteligente în cazul unor dileme? Nu doar programatorii, ci și factorii de decizie politică, cercetătorii și societatea în general poartă responsabilitatea. Structurile de guvernanță sunt, de asemenea, considerate necesare pentru a informa modul în care inteligența artificială este utilizată în mod responsabil, pentru a trage la răspundere utilizarea IA. Aceste discuții nu sunt doar presante, ci și deciziile luate împreună astăzi vor modela modul în care oamenii vor relaționa în viitor cu mașinile inteligente.
Etică în luarea deciziilor în domeniul inteligenței artificiale
Inteligența artificială nu implică doar programare tehnică în etică. Implică o reconciliere delicată între moralitate, cultură și nevoi practice. De exemplu, mașinile autonome ar trebui programate să ia decizii într-o fracțiune de secundă în situații care pun viața în pericol. Este oare în interesul salvării pasagerilor sau pietonilor? Aceste decizii sunt extrem de morale, spre deosebire de cele logice.
Necesită o implicare largă nu neapărat doar a inginerilor, ci și a specialiștilor în etică, sociologi sau experți în drept.Responsabilitatea se află în centrul acestei probleme. În cazul în care un sistem de inteligență artificială dăunează oamenilor, a cui este vina, a dezvoltatorului sistemului, a companiei care îl implementează sau a guvernului care îl reglementează? Lipsa unei guvernanțe adecvate poate duce la neîncredere, deoarece responsabilitatea poate fi atât de vagă.
Nici măcar moralitatea nu este universală, ceea ce face ca programarea inteligenței artificiale să fie deosebit de complicată. Ceea ce o cultură consideră etic poate să nu fie valabil într-o altă cultură. De exemplu, așteptările privind confidențialitatea în diferite țări sunt diferite.
Această diferență ridică necesitatea unor sisteme de guvernanță flexibile, dar bazate pe principii comune de justiție și echitate. Prin intermediul acestor diferențe culturale, cadrele etice vor contribui la răspunsul la caracterul global al inteligenței artificiale.În realitate, numeroase organizații adoptă consilii de etică pentru a reglementa modul în care inteligența artificială este creată și implementată. Consiliile sunt dedicate responsabilității în procesul decizional, care utilizează algoritmi, și posibilelor părtiniri. Prin integrarea guvernanței și a revizuirii etice, acestea vor minimiza riscurile de discriminare și, în același timp, vor fi inovatoare. Succesul unor astfel de consilii se bazează însă în mare măsură pe transparență și aplicarea legii, mai degrabă decât pe supravegherea simbolică.
Management și Responsabilitate Socială
Viitorul inteligenței artificiale este determinat de guvernanță. Țările din lume elaborează politici pentru a determina funcționarea mașinilor în cadrul parametrilor etici. Ca exemplu, Uniunea Europeană a venit cu propuneri care subliniază responsabilitatea și echitatea în procesul decizional automatizat. Aceste politici nu sunt doar tehnice, ci și declarații morale cu privire la ceea ce societatea așteaptă să facă mașinile. Prin urmare, etica este încorporată în cadrele de guvernanță care afectează seturile internaționale de standarde tehnologice.
Problema puterii apare și în guvernarea inteligenței artificiale. Cine face regulile, a cui moralitate reprezintă regulile? În majoritatea situațiilor, marile companii au jucat un rol esențial în stabilirea standardelor practice, în timp ce guvernele se concentrează pe reglementare. Organizațiile societății civile devin din ce în ce mai exigente în ceea ce privește includerea altora, deoarece afirmă că morala nu ar trebui influențată doar de motivul profitului. Prin includerea mai multor voci, sistemele de guvernanță vor avea responsabilitate față de mase și nu față de câteva grupuri de părți interesate.
Studiile de caz ilustrează modul în care poate fi implementată guvernanța. Cerințele etice din domeniul sănătății impun ca instrumentele de inteligență artificială să fie sigure pentru pacienți, private din punct de vedere etic și echitabile. Aceste principii sunt aplicate prin mecanisme de guvernanță puternice care asigură că tehnologia nu încalcă drepturile omului. Lipsa acestui tip de responsabilitate crește riscurile de vătămare și dăunează încrederii în inteligența artificială. Aceste ilustrații dezvăluie modul în care sistemele de guvernanță fac ca etica și moralitatea să fie acționabile.
Totuși, guvernarea nu este doar o problemă națională. Inteligența artificială nu respectă granițele, iar lumea ar trebui să colaboreze cu ea. Organizațiile globale abia încep să sugereze standarde comune care ar putea stabili un echilibru între inovație și responsabilitate. Deși este dificil să se ajungă la un acord cu privire la ceea ce este corect din punct de vedere moral în diferite culturi, aceste eforturi indică faptul că nicio țară anume nu poate determina singură moralitatea inteligenței artificiale. Prin construirea unor modele de guvernanță cooperativă, societățile vor putea să se asigure că sistemele inteligente sunt responsabile față de... umanitatea.
În cele din urmă, etica inteligenței artificiale este o chestiune de echilibru între moralitate, responsabilitate și guvernare. Mașinile pot fi inteligente, însă ființele umane sunt factorii de decizie în determinarea a ceea ce este corect. Problema este de a ne asigura că deciziile luate astăzi vor oferi o bază de încredere și dreptate în viitor.
Citește și: Neurotehnologia și interfețele creier-computer extind potențialul uman
Citește și: Viitorul agriculturii urbane: grădini pe acoperiş şi verticale
