Dinu Maxer se numără printre cei mai talentați și apreciați artiști de muzică pop-dance din România. Acesta a devenit cunoscut încă din 1999, când s-a înființat formația muzicală AXXA, din care a făcut parte, alături de colegii săi Mihai Onilă, Adrian Filip și Sorin Raia, ce s-au bucurat de mare succes de-a lungul anilor. Deși pe plan profesional Dinu Maxer a avut parte de multe realizări, în viață personală acesta s-a confruntat cu multe dezamăgiri și eșecuri. Invitat de curând, în cadrul emisiunii ”În Oglindă”, artistul și-a deschis sufletul și i-a povestit moderatorului Mihai Ghiță detalii uluitoare atât despre carieră lui, cât și din viață personală. Iată ce mărturisiri a făcut Dinu despre moartea fratelui său, care i-a frânt inima la acel moment.
Dinu Maxer, despre moartea sfâșietoare a fratelui sau: “Sufeream foarte mult!”
Invitat în cadrul emisiunii ”În Oglindă”, Dinu Maxer a fost întrebat de către moderatorul Mihai Ghiță cum a reușit să depășească poate cel mai trist și greu moment al vieții sale, pe când era doar un adolescent de 14 ani, dispariția fulgerătoare a fratelui său.
Vizibil afectat, Dinu Maxer și-a adunat puterile și a povestit, cu ochii în lacrimi, că a suferit cumplit când a aflat despre moartea fratelui său. Teribila tragedie s-a petrecut chiar în față blocului în care locuiau la acea vreme, pe bulevardul Mihai Bravu, din București, când viața fratelui său a fost curmată de un tramvai.
Citește si: Urlete de durere la înmormântarea lui Cristian, tânărul luat de viitură în Italia! Imagini copleșitoare
„Cred că vreo douăsprezece zile mai avea până făcea zece ani, eu aveam 14 ani jumătate! Și a fost călcat de tramvai exact în față blocului! Eu locuiam în perioada aia pe șoseaua Mihai Bravu! O neglijență a lui dar și o neglijență a unei vatmaniței care l-a văzut trecând stradă, a trecut de el cu tramvaiul și l-a speriat o mașină și atunci el s-a retras și s-a lovit de tramvai... traumatism cranian, în comă o zi și pe urmă a murit! Pentru mine a fost foarte delicată tragedia această, în acel moment din cauza că mai aveam câteva zile până când dădeam treaptă întâi la Limba Română, n-o să uit niciodată, pe 2 iulie, în momentul în care era înmormântarea lui, în Uricani, fiindcă el a fost dus în Uricani.
Cu alte cuvinte, eu am rămas în București la niște vecini și toată lumea a plecat la Uricani pentru înmormântarea lui! Nu știu cum m-am mobilizat sincer, am intrat al doilea în liceu, asta a fost unul dintre paradoxurile mele! Învățasem foarte bine dar m-am așteptat să ma pierd pentru că în momentul ăla sufeream și eu foarte mult! După care a venit o perioada în care suferință tatălui, fiindcă pe a mamei doar am aflat-o ulterior din vorbele ei și ale surorilor ei. Suferință tatălui a fost atât de mare încât în mine a declanșat reacții adverse!Nu mai suportăm! Că și cum... ajunge, s-a dus, nu mai poți să faci nimic!”, a spus Dinu Maxer.
