Ce să faci în a doua zi de Paște ca să ai noroc tot anul?

Paștele este cea mai mare sărbătoare din tradiția creștine. A doua zi de Paște sau lunea din Săptămâna Luminată este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi iertării. Se spune că orice persoană care moare în acestă zi nu mai trece prin Judecata de Apoi.

Tradiții în a doua zi de Paște

Prima zi de după Duminica Pastelui poartă numele de Lunea Alba.

În această zi are loc ”umblarea cu pască”. Obiceiul implică vizitarea rudelor apropiate pentru a vesto Învierii lui Iisus Hristos. Finii merg în vizită la naşi cu colaci, pască şi ouă roşii, iar copiii își vizitează părinţii, potrivit crestinortodox.ro.

Altă tradiție în Lunea Albă este stropirea cu apa. Legenda spune că o fată evreică a leşinat la auzul veștii învierii lui Hristos, fiind readusă în simţiri de nişte tineri ce au stropit-o cu apă.

Fetele tinere din Transilvania sunt stropite cu parfum de către tinerii îmbrăcaţi în haine tradiţionale.

De asemnea, se spune că trebuie să stropeşti casa cu agheazma şi cinstești rudele. În unele zone se merge cu “udatul” şi al umblatului cu pasc apentru vestirea Învierii.

Săptămâna Luminată care urmează imediat Duminicii Pastelui păstrează în credinţa populară o serie de obiceiuri. Conform tradiţiei crestine în aceste zile credincioşii sunt supuşi la numeroase restriciţii.

Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Duminica Tomei, conform adevarul.ro.

Citește și: Informatii despre pulsul normal in functie de varsta

Citeste si: 5 lucruri pe care e bine să le faci în Săptămâna Luminată

Obiceiuri în Zilele de Paște

Oamenii pot ciocni ouă roșii din Duminica Paștelui până în Duminica Mare. Duminica Paștelui înnoiește lumea cum se înnoieste lumina de echinocțiu – de aceea se mănâncă miei, purcei și viței fragezi, caș, ouă roșii și pască, arată Vlad Manoliu Furnica, etnolog la Muzeul Țăranului Român.

Se oferă pomană pentru morți, oricine intră pe ușă e oaspete binevenit, iar dacă se poate, cojile de ouă roșii se dau pe apa curgătoare să ajunga în Tara Blajinilor, sub Apa Sâmbetei, cea cu care comunică

toate apele curgătoare de pe pămant. De aici și Paștele Blajinilor, marțea celei de-a treia săptămâni de după Paște, când se fac petreceri la iarbă verde, iar firimiturile sunt menite poporului subpamantean al blajinilor.

In unele zone, o ceată de tineri umblă prin sat de Paște, pe la fete mari mai ales. Il salută pe gospodar cu „Hristos a înviat”, cânta un cântec, două, joacă o horă.

Primesc diverse daruri. Modul de organizare este asemănător cu cel al cetelor de colindători de la Crăciun. Tinerii se numesc „valari”, iar obiceiul „valarit”.

Joile oprite (Joile pomenite sau Joile verzi) sunt un ciclu cu număr variabil de joi (3, 7, 9) cuprinse între Paști și a doua săptămână după Rusalii. In aceste zile sunt interzise anumite activități casnice, agrare și pastorale, în diferite zone ale țării. Restricțiile au menirea de a apăra oamenii, gospodăriile și roadele de urmările fenomenelor naturale potrivnice: ploi cu grindină și trasnete, brumă și înghețuri târzii etc.

Citeste si: Tradiții și obiceiuri în Săptămâna Luminată. Ce este bine să faci în prima săptămâna după Paște