Biserica ortodoxa sarbatoreste miercuri Sfintii Imparati Constantin si Elena

Biserica ortodoxa ii sarbatoreste miercuri pe Sfantul Imparat Constantin cel Mare si pe mama sa, Elena, al caror hram este purtat de numeroase biserici din tara, incluzand Catedrala patriarhala.

Sfintii Imparati Constantin si Elena sunt doi dintre cei mai iubiti sfinti de catre romani. Asa se explica si faptul ca aproximativ 1.850.000 de romani poarta numele Constantin si Elena sau derivate ale acestora. Marturie stau si numeroasele lacasuri ale Bisericii Ortodoxe Romane, din tara si din strainatate, care poarta hramul Sfintilor Imparati, a explicat pentru Mediafax, parintele Ciprian Apetrei, consilier la Patriarhia Romana.

Sfintii Imparati Constantin si Elena sunt, de asemenea, ocrotitorii Catedralei patriarhale. Unul dintre cele mai vechi lacasuri de cult din tara inchinate Sfintilor Imparati Constantin si Elena este Catedrala patriarhala din Bucuresti, ctitorie a voievodului Tarii Romanesti, Constantin Serban Basarab (1654 - 1658), care a fost sfintita in 1658 de patriarhul Macarie al Antiohiei si al Intregului Orient, impreuna cu mitropolitul Stefan al Tarii Romanesti si cu episcopii de Ramnic si de Buzau.

Sfantul lacas a fost de fapt forma pe care a imbracat-o evlavia domnitorului si a credinciosilor din orasul lui Bucur fata de cei doi sfinti care au marcat profund istoria crestinismului", a adaugat parintele Ciprian Apetrei. In anul 2002, la sarbatoarea hramului catedralei, o delegatie a Bisericii Ortodoxe din Cipru i-a daruit patriarhului Teoctist o racla cu particele din moastele Sfintilor Imparati Constantin si Elena, aduse de la Manastirea Kykkos, impreuna cu o copie dupa icoana Maicii Domnului pictata de Sfantul Evanghelist Luca, care se pastreaza in manastirea cipriota.

Dupa aducerea moastelor, cultul Sfintilor Imparati Constantin si Elena a inflorit la Catedrala patriarhala. In fiecare an, in ziua praznuirii lor, racla cu sfintele moaste este scoasa in procesiune si asezata spre inchinarea credinciosilor, alaturi de racla cu moastele Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucurestilor.

Despre Sfantul Constantin cel Mare

Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus (27 februarie 272 - 22 mai 337), cunoscut ca Sfantul Constantin cel Mare, a fost imparat roman, proclamat Augustus de catre trupele sale in data de 25 iulie 306. Istoricii bisericesti Eusebiu de Cezareea si Lactantiu afirma ca inaintea luptei de la Pons Milvius (Podul Vulturului), din 28 octombrie 312, contra lui Maxentiu, Constantin a vazut pe cer, ziua, o cruce luminoasa, deasupra soarelui, cu inscriptia "prin acest semn vei invinge".

Noaptea, in vis, i s-a aratat Mantuitorul, cerandu-i sa puna pe steagurile armatei sale crucea crestina, ca semn protector in lupte. Constantin a castigat batalia, iar dovada a credintei sale in ajutorul divin este inscriptia de pe Arcul lui Constantin din Roma, pastrata pana astazi, prin care el marturiseste ca a castigat lupta "prin inspiratie divina".

In ianuarie 313, imparatul Constantin cel Mare emite Edictul de la Milan, prin care crestinismul devine "religie permisa", alaturi de altele din imperiu. El ia totodata masuri in favoarea Bisericii crestine, inlatura din legile penale pedepsele contrare crestinismului, imbunatateste tratamentul in inchisori, usureaza eliberarea sclavilor acordand episcopilor si preotilor dreptul de a-i declara liberi in biserici. Protejeaza prin lege pe saraci, orfani si vaduve, modifica legislatia privind casatoria, ingreuneaza divortul si pedepseste adulterul.

 

 


Clipul zilei pe KANALD.RO:
Recomandari
Te-ar mai putea interesa
Setari de confidentialitate