Tradiții și superstiții de Dragobete 2026: Motivul pentru care fetele trebuie să strângă „Zăpada zânelor”. Aceasta are puteri miraculoase

Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români, este transmisă din generație în generație de sute de ani. Fetele și băieții respectă tradiții care aduc noroc și iubire, iar unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este strângerea „zăpezii zânelor”. Ce reprezintă mai exact aceasta?

Cine este, de fapt, Dragobete?

Dragobete este o divinitate mitologică, asemănătoare lui Eros sau Cupidon, considerat fiul Dochiei. Spre deosebire de Sfântul Valentin, el nu este blând, ci năvalnic și iubăreț.

La daci, Dragobete era zeul care, ca un „naș cosmic”, oficia în cer nunta tuturor animalelor la începutul primăverii. Este cunoscut și ca Năvălnicul sau Logodnicul Păsărilor, un fecior chipeș și puternic, care aduce iubirea în casă și în suflet.

La sate, pe timpuri, fetele și băieții se pregăteau de Dragobete și ieșeau din case doar în haine curate, de sărbătoare, și mergeau în pădure pentru a culege ghiocei, viorele și tămăioasă.

Florile erau așezate la icoane și folosite pentru diverse farmece de dragoste. O superstiție spune că îndrăgostiții trebuie să se sărute în această zi, pentru a rămâne împreună cât mai mult timp. Tot de Dragobete se făcea o logodnă neoficială, prin care tinerii își jurau iubire veșnică.

Citește și: Top 6 filme turcești de dragoste în funcție de ratingul IMDB! Cele mai frumoase povești de dragoste pentru luna februarie

Fiecare tânăr se asigura că nu rămânea singur de Dragobete, pentru că era considerat semn rău pentru anul următor. Fetele trebuiau să fie atente la băieții care le plăceau și să facă tot posibilul pentru a se întâlni cu ei.

Citește și: Alina Mădălina, primul mesaj transmis, după ce tânăra nu a mai fost de găsit. Ce a spus cunoscuta tiktokeriță cu privire la ce se întâmplă cu ea: “Am văzut tot! Internetul nu este o jucărie!”

Citește si: S-a dat alarma în Covasna! Autoritățile au început căutările după ce Emil Gânj ar fi fost văzut într-o pădure

Se credea că păsările nemigratoare se adună în stoluri, își aleg perechea și încep să construiască cuiburi, iar bătrânii spuneau că păsările își aleg perechea pe viață și că Dragobete oficiază nunta lor în cer. Sacrificarea animalelor era interzisă în această zi, iar lucrările grele nu erau permise. Curățenia, însă, era văzută ca aducătoare de spor și prospețime.

Fetele trebuiau să culeagă „zăpada zânelor”

Un obicei de demult era ca fetele tinere, necăsătorite, să strângă zăpada rămasă pe alocuri, numită și „zăpada zânelor”. Apa obținută prin topire era considerată magică, iar ritualul cu sare, miere și „apa de zână” era folosită pentru a crește atracția și frumusețea fetei. Mai exact, sarea simboliza protecția, mierea dulceața iubirii, iar apa de zână reprezenta forțele supranaturale feminine.

În unele sate, de Dragobete, se scoteau rădăcini de spânz pentru leacuri, iar bărbații nu aveau voie să necăjească femeile și nici să se certe, altfel era semn de ghinion pentru primăvară.

Plânsul era interzis, fiind considerat aducător de necazuri.

Citește și: Tradiții de Dragobete din diferite părți ale țării: Obiceiul din strămoși care se mai păstrează și azi

Planta Năvalnic, culeasă dimineața devreme, era considerată magică pentru atragerea iubirii, iar pomii erau împodobiți cu șnururi roșii și albe, iar ghioceii și viorelele culese se păstrau până la Sânziene pentru a proteja iubirea și a aduce noroc.