Intuiția reflectă intuiția modelată de biologie, experiență și semnalele care leagă creierul de corp în decizii rapide sub presiune acum.
Intuiția nu este întâmplătoare sau mistică, așa cum se descrie adesea. Mai degrabă, ar fi rezultatul unei interacțiuni complexe dintre corp, creier și experiența istorică. Cercetările în neuroștiințe au furnizat dovezi că deciziile rapide se bazează pe recunoașterea inconștientă a tiparelor, iar emoția contribuie la o valoare care reformează selecția eficientă.
Simultan, intestinul îndeplinește un număr și mai mare de funcții decât înainte. Microbiomul are un rol în chimia creierului, răspunsul fiziologic la stres și homeostazia emoțională. Semnalele intestinale transmise către creier prin intermediul nervului vag au nevoie de milisecunde pentru a forma intuiția înainte de gândirea conștientă. Neuroștiința, activitatea microbiomului, comunicarea vagă și emoția alcătuiesc constituentul științific al sentimentelor intestinale.
Neuroștiință, semnale vagi și căi de intuiție
Conform neuroștiinței, intuiția este un sistem de predicție rapid. Creierul analizează constant datele primite prin intermediul amintirilor stocate. Intuiția creează o reacție instantanee atunci când un model este similar cu ceea ce a fost făcut anterior. Procesul reduce starea de încărcare cognitivă și sporește viteza de reacție, în special prin incertitudine. Emoția este și va fi un filtru și va plasa modelele ca fiind sigure sau riscante în funcție de experiența anterioară.
Nervul important în acest sistem este nervul vag. Vagul fiind principala cale de informare dintre intestin și creier, transferă informațiile senzoriale, care afectează starea de spirit și procesul decizional. Modificările stării intestinale sunt detectate de vag. semnalizare, care duce la modificări ale activității în regiunile creierului legate de intuiție și emoție. Acesta este motivul pentru care disconfortul fizic poate afecta judecata.
Studiul neuroștiințelor atrage atenția și asupra funcționalității neurotransmițătorilor sintetizați în intestin.
Microbiomul este asociat cu serotonina, care reprezintă aproape nouăzeci la sută. Aceste substanțe chimice controlează emoțiile și stresul, ceea ce are o influență directă asupra preciziei intuitive. Prin urmare, starea constantă a microbiomului ar ajuta... o intuiție mai clară, deoarece stabilizează răspunsurile emoționale.Conform scanărilor cerebrale funcționale, deciziile intuitive determină o activitate cerebrală legată de conștiința corporală. Aceste domenii combină accesul la memoria vagă și emoțională, împreună cu informațiile senzoriale. Prin urmare, intuiția reprezintă cunoștințele stocate în corp și nu conștiința în sine.
În mod special, stresul cronic interferează cu acest sistem. Stresul modifică structura microbiomului, scade tonusul vagului și crește emoțiile negative. Dovezile neuroștiinței arată că, atunci când există stres, intuiția nu este de încredere. Prin urmare, este necesar un echilibru al sistemului nervos pentru a avea intuiții credibile.
Microbiomul, emoția și utilizarea intuiției pragmatice
Microbiomul determină intuiția prin afectarea stabilității emoționale. Variația bacteriilor intestinale ajută la producerea de neurotransmițători care influențează reglarea stării de spirit și a încrederii în luarea unei decizii. Dezechilibrul microbiomului face ca emoțiile să fie reactive și amplifică suspiciunea și neînțelegerea oricărei informații intuitive.
Compararea studiilor similare privind modelele alimentare arată că dietele bogate în fibre sporesc activitatea vagului și reglarea emoțională. Cu cât semnalizarea vagă este mai puternică, cu atât intuiția este mai rațională și mai previzibilă. Această relație justifică motivul pentru care judecățile bune sunt de obicei precedate de bunăstare fizică. În cazul unei intuiții reușite, condițiile sunt stabilite de organism.
Acest lucru este ilustrat de aplicații din viața reală. În mediile profesionale stresante, profesioniștii sunt ghidați de instincte care se dezvoltă prin numeroase expuneri. Neuroștiința constată că experiența condiționează creierul să fie sensibil la indicii minuscule. Erorile intuitive sunt însă în creștere atunci când emoția nu este controlată. Se poate spune că profesioniștii care reglează comportamentul au răspunsuri intestinale mai bune și precizie în sistemul vag.
Fiabilitatea intuitivă poate fi îmbunătățită prin strategii practice. Exercițiile fizice ajută la îmbunătățirea tonusului vagului, precum și la promovarea diversității microbiomului. Respirația conștientă menține un control asupra emoțiilor și întărește conștientizarea interoceptivă, care este unul dintre elementele majore ale intuiției. Somnul regulat consolidează, de asemenea, circuitele neuroștiințifice de luare rapidă a deciziilor.
Comparațiile analitice și intuitive ale alegerilor indică faptul că o combinație a celor două dă cele mai bune rezultate. Intuiția va oferi îndrumare rapidă, iar analiza va valida informațiile. Urgența este indicată de emoție, echilibrul este facilitat de microbiom, iar viteza de comunicare de către vag. Cu un anumit nivel de aliniere, intuiția poate servi ca un instrument biologic ascuțit și nu ca o emoție neclară.
Având o înțelegere mai profundă a interacțiunilor dintre neuroștiință, sănătatea microbiomului, semnalizarea vagă și emoție, oamenii pot dezvolta sentimente instinctive mai fiabile. Următorul lucru care apare este intuiția, care este o abilitate cuantificabilă, de condiționare, bazată pe fiziologie și experiență.
Citește și: De ce tăcerea pare zgomotoasă în spațiul gol și în percepția umană
Citește și: Cum influențează limbajul percepția, cogniția și realitatea
Citește și: Apartenență și identitate în psihologia sentimentului de nelalocul său
