Se împlinesc 49 de ani de la cutremurul din 1977. Cât de sigure sunt astăzi clădirile Bucureștiului

Conform datelor publicate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului( INFP), cutremurul a avut o adâncime de 94 km și a provocat cele mai mari pagube din istoria recentă a României. La ora 21:21, o țară întreagă a fost martoră a unui tragedii care avea să lase o amprentă dureroasă asupra istoriei sale.

Citește și: O nouă mișcare seismică a avut loc în România, noaptea trecută. Unde a fost resimțită cel mai tare

49 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977

Cele mai afectate orașe au fost Bucureștiul, dar și județele Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iaşi, Vaslui, Buzău, Vrancea. În urma seismului, 1.578 de persoane și-au pierdut viața la nivel național, cu 1.424 de decese doar în Capitală. Alte 11.321 de persoane au fost rănite, dintre care 7.598 în București.

Și pagubele materiale au fost imense.

Nu mai puțin de 32 de clădiri de înălţime mare sau medie s-au prăbuşit în Capitală, 32.900 de locuinţe au fost grav avariate la nivel naţional, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectaţi, arată un comunicat al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP). Ruinele au înghițit sute de imobile, prinzând mii de victime sub ruine. Școli, instituții medicale, universități, grădinițe, creșe, cămine internat, așezăminte culturale și monumente istorice au fost avariate sau distruse.

Citește și: Alina Mădălina, primul mesaj transmis, după ce tânăra nu a mai fost de găsit. Ce a spus cunoscuta tiktokeriță cu privire la ce se întâmplă cu ea: “Am văzut tot! Internetul nu este o jucărie!”

Citește si: S-a dat alarma în Covasna! Autoritățile au început căutările după ce Emil Gânj ar fi fost văzut într-o pădure

Cutremurul din 1977 a luat viața multor oameni, printre care și cunoscute personalități ale vieţii culturale, artistice şi ştiinţifice, printre care: Anatol Emilian Baconsky, Savin Bratu, Alexandru Ivasiuc, Mihai Gafiţa, Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Tudor Dumitrescu, Toma Caragiu, Doina Badea, Alexandru Bocăneţ, Eliza Petrăchescu, Liviu Popa, Mihaela Mărăcineanu, fizicienii acad. Florin Ciorăscu şi acad. Paul C. Petrescu.

Cât de sigure sunt astăzi clădirile Bucureștiului

În prezent, deși standardele de construcție sunt mai stricte, în Capitală există în continuare numeroase clădiri încadrate în clase de risc seismic. Conform Libertatea, există aproximativ 350 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, adică cele mai vulnerabile care, în caz de cutremur major, ar putea să se prăbușească parțial sau chiar complet.

Alte sute sunt în clasa a II-a de risc seismic, ceea ce înseamnă că, deși nu se vor prăbuși imediat, pot suferi avarii structurale serioase dacă are loc un seism puternic.

Conform unor evaluări independente, numărul real al clădirilor vulnerabile ar putea fi peste 2.000, dacă sunt luate în considerare imobilele care nu au fost încă expertizate sau evaluate oficial.

Când ar putea avea loc următorul cutremur major în România

O altă întrebare care stă pe buzele tuturor românilor este când va avea loc un alt cutremur major. În acest context, Gheorghe Mărmureanu, seismolog, a dat asigurări că este foarte puțin probabil ca în următorii ani să ne confruntăm cu un eveniment catastrofal precum cel din 1977.

„Sunt lucruri curioase cu Vrancea. Există niște cutremure puternice, a fost în 1800 cel mai puternic, foarte adânc, de la Moscova până la Cairo. Energia a fost consumată, aceste cutremure au loc la adâncimi diferite, coordonate pe plan orizontal, chiar eu am publicat o lucrare, un fel de istorie a cutremurelor din 1701 până acum. Părerea mea este că nu poate fi vorba de un cutremur catastrofal până în 2040”, a declarat Gheorghe Mărmureanu la o televiziune de știri.