Deși deținerea unui câine sau a unei pisici, la bloc, este permisă de lege, lipsa de responsabilitate poate duce rapid la conflicte între vecini. Lătratul excesiv, mirosurile neplăcute sau murdărirea spațiilor comune sunt cele mai frecvente motive de reclamații. Legislația stabilește reguli clare pentru proprietarii de animale de companie. Ce reguli trebuie să respecte aceștia?
Ce obligații au proprietarii de animale de companie care locuiesc la bloc
În România nu există o lege care să limiteze numărul de câini sau pisici ce pot fi ținute într-un apartament. Cu toate acestea, dreptul de a deține animale nu este unul absolut. Asociațiile de proprietari pot adopta regulamente interne care stabilesc reguli clare privind accesul animalelor în spațiile comune, întreținerea, folosirea liftului sau respectarea orelor de liniște. Aceste regulamente sunt obligatorii pentru toți locatarii și pot prevedea, de exemplu, interdicția de a lăsa animalele nesupravegheate pe casa scării, în lift sau în curtea comună.
Proprietarii sunt obligați să respecte aceste reguli, iar nerespectarea lor poate atrage sancțiuni la nivelul asociației. În paralel, Legea nr. 205/2004 privind protecția animalelor, modificată prin Legea nr. 138/2022, stabilește obligația clară a stăpânului de a asigura hrană, adăpost, îngrijire medicală și condiții adecvate de viață pentru animale.
Totodată, legea mai prevede și că animalele de companie nu trebuie să pună în pericol sănătatea publică sau liniștea celorlalți locatari.Lătratul constant, mirosurile persistente sau murdărirea spațiilor comune pot fi considerate încălcări ale normelor de conviețuire. Chiar dacă animalul se află în proprietate privată, efectele comportamentului său nu trebuie să se răsfrângă asupra vecinilor. Responsabilitatea revine exclusiv proprietarului, iar lipsa supravegherii în spațiile comune este una dintre cele mai frecvente abateri reclamate la bloc.
Ce pot face vecinii și ce sancțiuni riscă proprietarii neglijenți
Atunci când un animal de companie provoacă disconfort prin zgomot, miros sau murdărie, primul pas legal este sesizarea asociației de proprietari. Conform Legii nr. 196/2018 privind organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, comitetul executiv sau administratorul poate transmite un avertisment scris proprietarului care încalcă regulile interne. Dacă problema continuă, situația poate fi discutată în adunarea generală, iar în cazuri grave se pot face sesizări către autoritățile competente.
Dacă deranjul persistă, vecinii pot apela la poliția locală. Aceasta are competența de a aplica prevederile Legii nr. 61/1991, care sancționează tulburarea liniștii și ordinii publice pentru că zgomotele produse de animale, inclusiv lătratul excesiv, pot intra sub incidența acestei legi. Amenzile aplicate pot varia între 200 și 3.000 de lei, în funcție de gravitatea și repetarea faptelor. În situații repetate, poliția poate aplica sancțiuni succesive sau poate sesiza autoritățile sanitar-veterinare.
În cazurile în care există suspiciuni de neglijență sau condiții insalubre, poate fi sesizată Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor. Conform Legii nr. 205/2004, neasigurarea condițiilor minime de întreținere, hrană sau adăpost poate fi sancționată cu amenzi cuprinse între 3.000 și 12.000 de lei. Abandonul animalelor sau cruzimea față de acestea pot atrage consecințe mult mai grave, fiind încadrate ca infracțiuni.
Citește și: Impozitele pe locuințe cresc cu 70% din 2026! Cât ar urma să plătească proprietarii de case
În plus, în multe localități există hotărâri ale consiliilor locale care sancționează murdărirea spațiilor publice. Necurățarea dejecțiilor lăsate de animale pe trotuare, alei sau în spațiile comune din jurul blocului poate fi amendată cu sume cuprinse între 200 și 1.000 de lei, în funcție de regulamentul local.
Pentru vecinii deranjați, este recomandată mai întâi o discuție amiabilă cu proprietarul animalului, iar în cazul în care această soluție nu funcționează, se poate face o sesizare scrisă către asociația de proprietari, urmată, dacă este necesar, de o reclamație la poliția locală sau la DSVSA. Reclamațiile trebuie susținute de dovezi clare, precum înregistrări, martori sau constatări oficiale. Respectarea regulilor este esențială pentru o conviețuire normală într-un bloc.
