Dreptul de proprietate influențează modul în care prețuim ideile, determinându-i adesea pe oameni să revendice concepte pe care nu le-au creat ca fiind convingeri personale privind proprietatea intelectuală.
Sentimentul de posesiune față de idei este un fenomen uman normal. În majoritatea contextelor, indivizii se simt puternic conectați la gândurile pe care le-au întâlnit, le-au perfecționat sau le-au susținut, deși nu la cele originale. Un astfel de comportament nu este accidental.
Responsabilitatea afectează munca în echipă și luarea deciziilor în contexte profesionale, academice și creative. Conceptele împărtășite la întâlniri, pe internet și în conversațiile informale pot deveni personale destul de rapid. Cu cât este mai mare creativitatea generată de dinamica de grup, cu atât sunt mai mari șansele de a pierde diferența dintre contribuție și creație.
Acest subiect este important, deoarece inovația este impulsionată de idei. O asumare greșită a responsabilității va distruge atât încrederea, cât și creativitatea. Discutând despre psihologia responsabilității, ideilor, creativității și prejudecăților, se poate înțelege mai bine de ce are loc un astfel de model și ce se poate face pentru a-l gestiona mai eficient.
Psihologia proprietății și a ideilor
Proprietatea este strâns legată de valoarea atribuită de creierul uman. Studiile psihologice au stabilit că indivizii sunt predispuși să supraestimeze lucrurile și conceptele cu care se simt afiliați, în ciuda faptului că au un atașament redus față de acestea. Aceasta se numește efectul de înzestrare, care este un exemplu de prejudecată intens cercetată și care nu se aplică doar obiectelor fizice, ci și ideilor generate prin conversație.
Prin adăugarea unor contribuții mici, de exemplu feedback sau confirmare, creierul s-ar putea să nu ia în considerare implicarea completă, ci atribuirea acesteia. Acest lucru este asociat cu reconstrucția memoriei în psihologie. Indivizii își păstrează influența asupra dezvoltării ideilor mai bine decât sursa originală. Din acest motiv, chiar și falsa proprietate va avea aparența autenticității.
Acest lucru este amplificat de creativitate. Procesele creative nu creează neapărat idei noi, întrucât, de obicei, se bazează pe cele deja existente.
Studiile socio-psihologice propun că contextul grupului amplifică această prejudecată de proprietate. Atribuirea este estompată atunci când schimbul de idei se face liber. Temporar, oamenii ar putea fi suficient de onești pentru a crede că o idee s-a născut odată cu ei.
Nu este un act fraudulos deliberat, ci un aspect inerent al procesului psihologic de gestionare a informațiilor partajate.Cunoașterea acestui mecanism poate fi utilizată pentru a înțelege prevalența disputelor legate de idei. Încrederea, repetiția și implicarea emoțională sunt folosite pentru a consolida responsabilitatea. Identificarea acestor factori permite echipelor să protejeze originalitatea chiar dacă prejudecățile și confruntările sunt reduse la minimum.
Influența antecedentă a prejudecății față de proprietate asupra creativității și luării deciziilor
Creativitatea și rezultatul organizației sunt influențate direct de prejudecata de proprietate. Ori de câte ori indivizii simt că dețin idei, este posibil să nu accepte criticile sau alte metode. Aceasta are capacitatea de a frâna creativitatea și de a înrăutăți deciziile. Este o rezistență psihologică asociată cu implicarea în ego și prejudecata de confirmare.
Există tensiune în echipele în care nu există o atribuire clară a ideilor în studiile de caz la locul de muncă. În loc să promoveze dezvoltarea ideilor, angajații se pot chinui să devină responsabili. O astfel de practică va întârzia inovația și va împiedica lucrul deschis. Clarificarea lucrurilor ajută la limitarea prejudecăților și la urmărirea unei creativități mai sănătoase.
Tendințe similare există și în mediul educațional. Elevii care participă la discuții de grup pot argumenta în mod impresionant că își asumă responsabilitatea pentru idee în timpul evaluării. Studiile psihologice au arătat că această prejudecată poate fi atenuată prin efectuarea de exerciții de reflecție în care o persoană poate urmări originea ideilor. Conștiința are influență în modificarea percepțiilor privind proprietatea.
Responsabilitatea poate fi gestionată prin furnizarea de strategii care pot fi implementate. Pentru început, ideile comune și creativitatea comună ar trebui normalizate de către echipe. În al doilea rând, liderii sunt capabili să atribuire demonstrativă și precisă prin presupunerea întotdeauna a contribuțiilor. În al treilea rând, operațiunile formale, de exemplu, brainstorming-ul scris, facilitează explicarea dezvoltării ideilor pe termen lung.
Organizațiile pot proteja creativitatea și pot spori încrederea prin rezolvarea directă a problemei părtinirii față de proprietar. Ideile înfloresc atunci când indivizii se simt respectați, fără ca aceștia din urmă să fie nevoiți să le posede într-un mod special. Înțelegerea psihologiei poate fi relevantă pentru a crea echipe care să accepte respectul și contribuția fără favoritism și să sporească rezultatele creativității.
Citește și: Personalizarea obiectelor partajate și a comportamentului uman
Citește și: Cum influențează texturile de fundal memoria și reamintirea
Citește și: Proxemica și psihologia spațiului personal în lifturi