În contextul ninsorilor și al vântului puternic, cadrul legal devine esențial pentru prevenirea accidentelor și a sancțiunilor.
Ce prevede legea în România
Mai multe județe se află sub avertizări meteo, inclusiv unele de intensitate ridicată, care anunță rafale puternice și vizibilitate extrem de scăzută. Aceste condiții favorizează formarea poleiului și acumularea depunerilor de iarnă pe suprafețele destinate circulației pietonale, crescând riscurile pentru populație.
Conform Capital, contrar opiniei generale, nu doar autoritățile locale sau serviciile de salubritate au sarcini în astfel de situații. Legislația în vigoare stabilește clar că îndatoririle sunt împărțite între administrațiile locale, instituții, agenți economici și cetățeni, fiecare având atribuții precise în funcție de spațiul pe care îl administrează sau îl utilizează.
Citește și: Cât are de plătit Traian Băsescu pentru impozitul din 2026: “Cred că acum s-a ajuns la un preț corect.”
Citește si: Mădălin Ionescu, în doliu! Fostul prezentator TV a făcut anunțul trist: „A sfârșit discret, în somn”
Baza legală este reprezentată de Ordonanța nr. 21/2002, care reglementează regulile de bună gospodărire a localităților și responsabilitățile celor implicați. Actul normativ este frecvent invocat în sezonul rece, deoarece stabilește obligațiile privind întreținerea domeniului public și privat în condiții de iarnă.
Ce riscă cei care nu respectă legea
„Asigurarea și păstrarea curățeniei și ordinii pe teritoriul localităților, buna gospodărire a acestora și respectarea normelor de igienă constituie o obligație fundamentală a autorităților administrației publice locale, a instituțiilor publice, a operatorilor economici și a altor persoane fizice și juridice”.
În baza acestor prevederi, administrațiile locale trebuie să organizeze intervențiile pentru menținerea circulației în siguranță, iar proprietarii sau utilizatorii de imobile sunt responsabili pentru zonele pietonale aflate în imediata vecinătate a acestora, inclusiv pentru spațiile de parcare folosite.
De asemenea, legislația impune reguli stricte privind depozitarea resturilor rezultate din aceste activități. Materialul rezultat nu poate fi lăsat pe căi de acces, la intersecții, pe spații verzi sau pe terenuri neamenajate, iar colectarea trebuie realizată într-un termen limitat după finalizarea intervențiilor.
Nerespectarea acestor obligații atrage răspunderea contravențională. Sancțiunile sunt stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale și diferă de la o localitate la alta. În Capitală, de exemplu, valoarea maximă a sancțiunii financiare poate ajunge la 500 de lei, conform Hotărârii Consiliului General al Municipiului București nr. 120/2002.
