Sfântul Antim a trăit în vremea împăraților Dioclețian și Maximian, perioadă în care creștinii din Imperiul Roman au fost supuși unor prigoane cumplite. Deși știa că mărturisirea credinței îl poate costa viața, ierarhul nu a fugit și nu s-a lepădat de Hristos, primind cu demnitate cununa muceniciei.
Cine a fost Sfântul Mucenic Antim, sărbătorit pe 3 septembrie
Potrivit creștinortodox, Sfântul Antim a păstorit Biserica din Nicomidia într-o perioadă extrem de dificilă pentru creștini. În anul 288, la Nicomidia, din porunca împăratului Maximian, aproximativ 20.000 de creștini au fost uciși în timpul persecuțiilor.
În acele zile, Sfântul Antim se afla în satul Semana, unde îi întărea sufletește pe creștinii din comunitate și îi pregătea să-și mărturisească credința chiar și atunci când aceasta le putea aduce moartea.
Una dintre epistolele sale, trimisă creștinilor aflați în închisoare, a ajuns însă în mâinile împăratului Maximian. După ce a citit scrisoarea, împăratul a poruncit ca episcopul Antim să fie căutat, prins și întemnițat.
Citește si: Ilie Năstase ar fi fost implicat într-un incident conjugal. Autoritățile au deschis o anchetă
Pe drumul către împărat, cei 20 de soldați care veniseră să-l aresteze au fost atât de impresionați de credința, curajul și blândețea episcopului, încât au ajuns să creadă în Hristos.
În loc să rămână prigonitorii săi, aceștia au hotărât să primească și ei credința creștină și să se boteze.
A mers până la capăt pentru credința sa
Ajuns în fața împăratului Maximian, Sfântul Antim a fost supus unor chinuri cumplite. I s-a cerut să renunțe la credința în Hristos, însă episcopul a rămas neclintit.
Citește și: Calendar ortodox 31 august 2026. Ce sărbătoare este și ce trebuie să facă credincioșii
Pentru mărturisirea sa, a fost condamnat la moarte și, în cele din urmă, a fost decapitat.
