Miercuri, 16 septembrie, este o zi importantă în calendarul creștin ortodox, fiindcă este sărbătorit Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim, iar ziua este marcată cu cruce albastră, acesta fiind un Sfânt român.
Cine a fost Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim
În ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 11-12 iulie 2024 a fost aprobată canonizarea Părintelui arhimandrit Sofian Boghiu, starețul Mănăstirii Antim din București, cu titulatura de Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim, iar ziua de cinstire a acestuia a fost stabilită pentru data de 16 septembrie.
Părintele Sofian s-a născut pe data de 7 octombrie 1912, în Basarabia, în comuna Cuconeștii-Vechi, județul Bălți și la numai 14 ani a intrat ca frate la Schitul Rughi-Soroca, iar între 1928 și 1932 a urmat Școala de cântăreți bisericești de la Mănăstirea Dobrușa-Soroca. Mai târziu, între 1932 și 1940, a urmat Seminarul monahal de la Mănăstirea Cernica. Pe data de 25 decembrie 1937 a primit tunderea în monahism și numele Sofian, iar la 6 august 1939 a fost hirotonit diacon în catedrala din orașul Bălți.
Între 1945 și 1948, Părintele Sofian a fost prezent la întâlnirile Rugului Aprins de la Mănăstirea Antim. În 1950 a fost numit stareț al Mănăstirii Antim, iar între 1954 și 1958 a fost stareț la Mănăstirea Plumbuita din București.
Anul 1958 a fost unul greu pentru Părintele Sofian. Acesta a fost arestat și condamnat la 16 ani de muncă silnică, însă a fost eliberat în urma decretului general de grațiere din 1964, iar în 1967 s-a întors la Mănăstirea Antim, unde a rămas stareț până în anul 1998.
Părintele Sofian a trecut la cele veșnice pe 14 septembrie 2002. La 16 septembrie, credincioșii îl cinstesc în calendarul ortodox sub titulatura de Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim.
Citește si: Cățelușul Valentinei este încă dispărut. Sora tinerei face apel la oameni pentru a-l găsi: „Înainte de…”
Ce este interzis să faci miercuri, 16 septembrie?
Pe 16 septembrie este prăznuită și Sfânta Mare Muceniță Eufimia, care s-a născut în Calcedon și a trăit în vremea împăratului Dioclețian. Pentru că a refuzat să împlinească porunca proconsulului Pricus de a aduce jertfe idolilor, Sfânta Eufimia a fost supusă mai multor chinuri.
Potrivit tradiției, aceasta a fost aruncată într-un cuptor încins și într-o apă plină de târâtoare otrăvitoare, însă a ieșit nevătămată după ce s-a însemnat cu semnul Sfintei Cruci.
Și-a dat sufletul atunci când a fost aruncată la fiarele sălbatice. Sfânta Eufimia mai este prăznuită și pe 11 iulie, când este amintită minunea petrecută la sfintele sale moaște.Tot în această zi sunt pomeniți Sfânta Muceniță Meletina, Sfânta Muceniță Sevastiana, ucenica Sfântului Apostol Pavel, Sfinții Isachie, Iosif din Georgia și Ludmila, Sfântul Cuvios Dorotei din Egipt, Sfântul Procopie Cehul și Sfântul Ierarh Ciprian, mitropolit de Kiev.
Citește și: Câte zile libere vor avea angajații români în 2027. Calendarul complet al sărbătorilor legale
În ceea ce privește lucrurile pe care credincioșii le pot face în această zi, este important de precizat că, din punct de vedere strict religios, nu este interzis să lucrezi, să speli sau să faci treburi obișnuite în gospodărie doar pentru că ziua este marcată cu cruce albastră. Munca de zi cu zi nu este considerată un păcat.
În schimb, tradiția populară îi îndeamnă pe credincioși să evite munca fizică grea și să acorde mai mult timp rugăciunii și odihnei, ca semn de respect pentru sărbătoare. De asemenea, certurile, ura și faptele rele sunt lucruri de care este bine să ne ferim și nu doar pe 16 septembrie, ci în fiecare zi.
