Albastrul de Voroneț se pierde! În ce stare se află una dintre cele mai cunoscute mănăstiri din România

Privită de aproape, biserica Voroneț, ridicată de Ștefan cel Mare pare să arate semne vizibile de degradare, mai ales pe fațada de nord. Chiar și Albastrul de Voroneț pare mai estompat decât originalul. Specialiștii trag un semnal de alarmă, la 40 de ani de la ultima restaurare.

Starea picturii exterioare ridică întrebări după aproape patru decenii

Simplii turiști, fără cunoștințe de specialitate, pot observa o stare de degradare pe exteriorul bisericii, în special pe fațada de nord a mănăstirii întemeiate de Ștefan cel Mare.

Pe lângă mici desprinderi, fisuri sau degradări punctuale, impresia generală este că pictura nu mai are culorile pe care toți românii le știau, mai ales din poze.

O serie de fotografii realizate la fața locului confirmă această problemă. Potrivit stirilekanald.ro, persoana care le-a făcut a transmis următorul mesaj: "Mănăstirea Voroneț. Așa arată acum. Fațada de Nord, complet decolorată. Nu se poate renova pentru că nu permite UNESCO.

Adio, albastru de Voroneț...”

Citește și: Locul misterios din România unde dorințele devin realitate: Motivul real pentru care Mănăstirea rupestră este vizitată anual de mii de turiști

Ultima intervenție amplă asupra frescei exterioare a avut loc în perioada 1979–1988, în ultimii ani ai regimului Ceaușescu. Atunci pictura exterioară a fost restaurată integral, iar stratul de culoare a fost curățat și consolidat, iar după aproape 40 de ani, apare întrebarea dacă o astfel de intervenție mai este posibilă sau nu.

Pentru a înțelege situația actuală, au fost solicitate puncte de vedere de la stareța mănăstirii, autoritățile bisericești din Suceava, experți în restaurare, Institutul Național de Patrimoniu și Comisia Națională a României pentru UNESCO. Concluzia nu este însă una clară, iar discuția rămâne încî deschisă.

De ce nu poate fi refăcută pictura de pe exteriorul bisericii

Mănăstirea Voroneț a fost ctitorită de Ștefan cel Mare în anul 1488, în doar trei luni și trei săptămâni, pe locul unde se afla chilia lui Daniil Sihastru.

Biserica, cu hramul Sfântul Gheorghe, a fost extinsă în secolul următor prin adăugarea unui pridvor închis. Tot atunci a fost realizată pictura exterioară, prin tehnica „al fresco”, specifică Moldovei medievale.

Potrivit lui Petru Comarnescu, pictura exterioară a fost realizată din inițiativa mitropolitului Grigorie Roșca începând din anul 1547. Despre această pictură, istoricul scria: "Strălucirea artistică și faima Voronețului se datorează în cea mai mare măsură frescelor de pe pereții exteriori.

Aceste zugrăveli exterioare, care au rezistat atâtea veacuri intemperiilor, oglindesc evoluția stilului pictural moldovenesc în timpul domniei lui Petru Rareș".

Citește și: Naomi de la Casa iubirii, anunț trist după despărțirea de Dorobanțu: „Am plâns toată ziua.”

Citește si: Lângă cine a apărut Codruța Filip după ce Valentin Sanfira și-a refăcut viața sentimentală. Fotografiile au stârnit reacții în rândul fanilor

Citește și: Mânăstirea din România unde au fost ascunse 200 de tone de aur! Cum a fost păstrat tezaurul Băncii Naționale, fără a fi descoperit de forțele rusești

Biserica a primit și supranumele de „Capela Sixtină a Orientului creștin”, în special datorită frescei „Judecata de Apoi” de pe fațada vestică. Procedeul de pictare completă a exteriorului bisericii era unic la momentul respectiv.

Istoricul de artă francez Paul Henry remarca, încă din perioada interbelică, nuanța specială a culorii dominante: "Cine l-a contemplat nu-l mai uită niciodată".

În prezent însă, intervențiile asupra picturii sunt limitate de regulile de conservare, iar stareța mănăstirii, maica stavroforă Eustohia Duciuc, spune că fațada de nord nu s-a degradat în ultimii ani.

„Chiar dacă pare că este decolorată, fațada de Nord nu s-a degradat în ultimii ani, la fel arăta și în 1969. Avem fotografii din acel an și nu sunt diferențe".

Fiind monument aflat pe lista patrimoniului mondial, lucrările nu pot include refacerea picturii originale, fiind permise doar intervenții de conservare, iar arhidiaconul Vasile M. Demciuc a explicat motivul: "În stadiul actual nu se pune problema refacerii picturii murale exterioare întrucât nu ar fi conformă cu pictura originală şi ar diminua valoarea picturii originale".

Fațada de nord este cea mai afectată de-a lungul timpului din cauza condițiilor naturale. Precipitațiile, vânturile dominante și umiditatea au dus la pierderea unor porțiuni din stratul de culoare, iar în anumite zone fresca este complet deteriorată, mai ales în zonele de jos a bisericii.

Starea monumentului este monitorizată de două ori pe an de specialiști ai Muzeului Național al Bucovinei și ai Institutului Național de Patrimoniu. Rapoartele menționează existența unor degradări precum fisuri, desprinderi, lacune sau eroziuni, însă acestea nu sunt recente și evoluția lor este lentă.

În prezent se pregătește documentația pentru intervenții punctuale de conservare în zonele afectate, iar aceste lucrări vor avea ca scop stoparea degradării și protejarea picturii existente. Specialiștii subliniază însă că o refacere a culorii originale nu va fi posibilă. Intervențiile pot însemna cel mult curățarea depunerilor sau consolidarea stratului existent.

Astfel, celebra culoare care a făcut faimoasă mănăstirea Voroneț și anume Albastrul de Voroneț rămâne protejată prin conservare, nu prin refacere.