Lumea artistică a pierdut încă un actor de excepție, consacrat pentru rolurile pe care le-a jucat pe scenele Teatrului Bulandra, a Teatrului Tineretului din Piatra Neamț și a Teatrului Naţional "I. L. Caragiale" Bucureşti. La vârsta de 71 de ani, actorul și teologul Răzvan Ionescu s-a stins din viață.
Actorul și teologul Răzvan Ionescu s-a stins din viață
Răzvan Ionescu s-a născut la data de 2 noiembrie 1955, la București.
Actorul a făcut parte din trupa Teatrului Tineretului Piatra Neamț între anii 1979-1981, interpretând roluri deosebite în mai multe piese de teatru celebre, precum: „Nevestele vesele din Windsor", „Mihai Viteazul", „Cei trei muşchetari", „Program special LB” sau „Îmblânzirea scorpiei".
Citește și: Marian Diamond, actrița din „Stăpânul Inelelor”, s-a stins din viață la 89 de ani
Răzvan Ionescu a dat viață mai multor personaje și pe scena Teatrului Bulandra, printre care se numără și Damis în „Tartuffe”, regia Alexandru Tocilescu, Ricardo în „Câinele grădinarului”, regia Florian Pittiș, sau Spizzi în „Uriașii munților”,
regia Cătălina Buzoianu. Reprezentanții celor trei teatre au transmis condoleanțe familiei îndoliate, dar și mulțumiri pentru contribuția artistică oferită pe parcursul carierei sale.„Îi mulțumim pentru contribuția sa artistică și transmitem sincere condoleanțe familiei îndoliate.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, se găsește la finalul mesjaului publicat de reprezentanții Teatrului Bulandra, pe Facebook.
Anunțul trecerii în neființă a actorului și teologului Răzvan Ionescu a fost anunțată de senatorul Ionuț Vulpescu, prin intermediul unui mesaj pe Facebook.
„A murit actorul și teologul Răzvan Ionescu.
A fost un artist rar: talentat și discret, vedetă în anii facultății, actor al Teatrului Național și al Teatrului Bulandra, format și ales de mari regizori, partener de scenă al unor actori excepționali. A avut talent literar autentic și a fost un teolog rafinat și polemic, cu o expresivitate a ideilor care venea dintr-o credință vie, neliniștită, asumată.
A iubit lumea teatrului de odinioară cu o fidelitate aproape dureroasă. Volumul său, „Ce mult v-am iubit…”, rămâne o declarație de dragoste pentru o epocă de avangardă și excelență culturală, pentru marii actori ai Bucureștiului de altădată – Octavian Cotescu, Emil Botta, Irina Petrescu, Dina Cocea, Florian Pittiș, Adrian Pintea și atâția alții. Credea cu tărie că au existat vremuri în care „sfinții mergeau la teatru” și că scena putea fi un loc al adevărului, al credinței și al libertății interioare.
Citește și: Dramaturgul Radu F. Alexandru s-a stins din viață în a doua zi de Crăciun
Ne-am apropiat târziu. Mărturia lui din podcastul Avangarda a rămas ultima sa apariție publică importantă. Rămân cuvintele lui, cărțile, ideile, și amintirea unor după-amiezi liniștite, petrecute în curtea casei sale, în conversații care nu se mai grăbeau nicăieri. Obișnuia să meargă la Mănăstirea Suzana, în Prahova, acolo unde mergeam și eu, când eram mic, cu bunicii și părinții mei. Răzvan a fost prohodit la biserica Mihai Vodă, care a scăpat ca prin minune de demolarea atee din anii 80. Biserica era în vechiul cartier Uranus și a fost ascunsă între blocuri, din 1985 până în 1994, când a fost redată slujirii. Această retragere, între spațiile propriului destin, i se potrivește și lui Răzvan. Izolarea ultimilor ani nu e doar efectul bolii proprii, ci un refuz al bolilor lumii de azi. Nu întâmplător s-a auzit azi în biserică sintagma “gloria smereniei”.
Pierd un prieten târziu. Teatrul românesc pierde unul dintre cei mai lucizi și mai devotați admiratori ai săi. Iar noi pierdem un om care a știut să lege, cu delicatețe și rigoare, credința de teatru, pe Dumnezeu de om.
Dumnezeu să-l odihnească!”, a transmis senatorul.
