Creștinii ortodocși au intrat, de luni, 16 februarie 2026, în Săptămâna Albă, aceasta fiind considerată o perioadă de pregătire pentru Postul Mare. Săptămâna are atât un rol alimentar, cât și unul spiritual. Ce alimente sunt permise pentru consum în această perioadă?
Ce reprezintă Săptămâna Albă și cât durează aceasta?
În 2026, Săptămâna Albă se desfășoară între 16 și 22 februarie și face legătura între Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, prăznuită pe 15 februarie, și începutul Postului Mare, care începe luni, 23 februarie.
De asemenea, Săptămâna Albă marchează trecerea treptată către Postului Mare care are o durată de 40 de zile. În această săptămână credincioșii renunță la carne, dar pot consuma lapte, brânză, smântână, ouă și pește. Aceasta are rolul de a facilita o tranziție lină, atât fizică, cât și sufletească, spre perioada strictă de post.
Numele de Săptămâna Albă provine de la faptul că este permis consumul de lactate, care sunt considerate alimente albe, dar în tradiția creștină aceasta are însă și o semnificație simbolică, legată de ideea de puritate și lumină, sugerând pregătirea pentru Postul Paștelui.
Citește și: Cine sunt cele 16 femei românce canonizate de Patriarhia Română. Eveniment istoric pentru România
Ce tradiții trebuie să respecte credincioșii în Săptămâna Albă?
Trebuie precizat faptul că pe lângă lactate și ouă creștinii au voie să consume și pește. Săptămâna Albă, în popor, mai poartă și denumirea de Săptămâna Nebunilor.
Citește și: Deficit de magneziu sau doar oboseală trecătoare? Cum faci diferența
Biserica ortodoxă le recomandă tinerilor să nu facă nuntă în această perioadă. Pe timpuri, oamenii obișnuiau să spună că numai nebunii, urâții și proștii fac nunți acum, de unde și denumirea de Săptămâna Nebunilor. O tradiție ortodoxă care este păstrată cu sfințenie spune că miercurea și vinerea nu este voie să se săvârșească Sf. Liturghie.
Fiecare zi din această săptămână poartă câte o denumire.
În Miercurea albă este dezlegare la lactate și pește. De asemenea, nici în această zi nu e bine să te speli pe cap, ca să nu încărunțești de timpuriu.
În ziua de joi nepomenită sau Joia necurată, femeile spală cămășile, ca să fie albe peste an, dar nu torc, ca să nu le fie în primejdie bărbații, care sunt plecați cu treburi la pădure. Aceasta se mai numește și Joia furnicilor, pentru că femeile aduc ofrande acestor insecte.Mai exact se face o turtă din făină sau din mălai, care se unge cu unt sau cu brânză și se așază pe un mușuroi, pentru ca insectele să aibă ce mânca și să nu facă pagube în timpul verii.
Citește și: Când pică Paștele ortodox 2026. Cel catolic va fi prăznuit mai devreme în acest an
În vinerea albă se țin cu post și rugăciune, mâncând numai seara, pentru binele casei. În unele sate, sunt ținute îndeosebi de tineret, pentru a avea noroc la căsnicie.
În Sâmbăta albă se fac plăcinte, care se dau de pomană, iar bărbații nu lucrează, fiind în primejdie de căzături, iar femeile nu cos și nu spală cămăși bărbătești.
Tot azi se împart colăcei, colivă cu lumânări mici și plăcinte, pentru ca cei ce le dau de pomană să aibă ce mânca pe lumea cealaltă. Fetele aduc câte un ulcior de apă de la izvorul cel mai rece și dau de pomană ca persoanele care au plecat pe lumea cealaltă să aibă ce să bea.
