"A avut tot ce si-ar fi dorit un barbat: bogatie, putere si posibilitatea de a alege cele mai frumoase femei din Imperiu. De ce, totusi, a sacrificat intreg Haremul pentru dragostea unei singure femei si s-a casatorit cu ea sfidand toate legile musulmane?"

"Iubirea, pasiunea si intriga tes povestea surprinzatoare dintre Soliman si Roxelana, intr-o lume in care nimic nu este ceea ce pare".

Si-a dorit iubirea stapanului ei, bani si faima. A ajuns sa le aiba pe toate, insa niciodata nu a reusit sa aiba puterea absoluta. A murit inainte sa-si vada fiul, pe Selim, in momentul lui de glorie. Soliman a plans-o pana si-a gasit sfarsitul, opt ani mai tarziu.


Istoricii au scris multe despre Dinastia Tudorilor si iubirile regilor englezi. Insa Roxelana le-a facut pe surorile Boleyn sa arate ca niste maicute fata de ea. Henric si Soliman au fost contemporani, insa cel norocos a fost imparatul englez. A avut doar sase sotii pe cand Soliman a avut 300 din care a ales-o pe cea mai apriga.

Roxelana, numita Hürrem mai tarziu, dupa convertirea la Islam si casatoria cu sultanul Soliman I Magnificul, aceasta se pare ucraineanca din Galitia (ruteana), fiica unui preot ortodox. Traditia ucraineana ii atribuie numele de Anastasia Lisovska si localitatea de nastere Rohatyn, aflata in posesia Poloniei la nasterea ei. Pare a se fi nascut in jurul anului 1505.


A fost capturata de tatari pe timpul unui raid de jaf obisnuit si dusa pentru inceput la Kaffa, in Crimea, apoi la Istanbul in anul 1518. Acolo a ajuns in haremul sultanului Soliman. A petrecut primii ani de sedere in captivitate citind si cultivandu-se enorm.
Protejata de eunucul responsabil de harem si de catre mama sultanului, a fost prezentata sultanului. S-a straduit sa-i castige afectiunea si a devenit rapid favorita lui. Castigand titlul de „Hasseki”, i-a daruit un mostenitor in 1521, pe Mehmed.


Aceasta femeie apriga a condus practic destinele Imperiului Otoman in perioada lui de apogeu; dupa ce l-a convins pe Soliman sa-l numeasca pe Ibrahim-Pasa, favoritul ei, mare vizir, aceeasi Roxelana, vazand ca demnitarul nu-i mai asculta ordinele, a tesut intrigi, determinandu-l pe sovaielnicul Soliman sa ordone executarea lui. Cand noul vizir, Lufti-Pasa, l-a avertizat pe sultan ca niciodata in istoria Imperiului nu se mai pomenise ca femeile din harem sa dicteze decizii politice, s-a trezit si el inlaturat.

Roxelana i-a daruit lui Soliman cinci copii si rupand repede traditia, i-a devenit in final singura sotie. Sub acoperirea convertirii la Islam a reusit sa se elibereze si sa se emancipeze fata de sultan. O femeie libera nu avea voie sa aiba relatii cu un barbat in afara casatoriei. Ea l-a refuzat pe Soliman timp de trei zile. In final acela a cedat si a acceptat sa faca din Roxelana singura sotie legitima.


Regula succesiunii la otomani era aceea ca mostenitor devenea fiul cel mai mare, iar acela trebuia sa scape de fratii ce puteau deveni pretendenti. Primul nascut era Sehzade Mustafa, fiul unei alte sotii. In 1544, Roxelana a folosit influenta asupra lui Soliman pentru a obtine exilul lui Sehzade Mustafa in provincie, ca guvernator, impreuna cu mama sa Gülbahar. In 1553, o scrisoare falsa a printului mostenitor catre sahul Iranului cerea ajutor pentru rasturnarea tatalui de pe tron. Scrisoarea a fost interceptata, iar Mustafa a mers repede la sultan spre a se justifica. Soliman l-a ucis la 6 noiembrie 1553, varsand lacrimi.

Dar curand, si Mehmed, beizadeaua aleasa, a murit si in locul sau va domni un alt fiu al rusoaicei, Selim, poreclit, din pricina viciului sau, "cel betiv". El si-a dedicat viata placerilor, intretinand un numeros harem si schimbandu-si deciziile, ca si Soliman, in functie de influenta favoritelor sale. 


Roxelana a murit la 18 aprilie 1558 si a fost inmormantata intr-un mausoleu decorat cu faianta de Iznik, reprezentand gradina Paradisului, ca omagiu adus firii sale voioase si surazatoare. Mausoleul este langa cel al lui Soliman, o structura separata si mai sobra.