Trăiesc în aceleeaşi locuri ca şi noi, dar duc o viaţă plină de suferinţe. Condamnaţi de un destin nemilos, chiar şi de cei aflaţi în jurul lor, sute de copii sau tineri cu handicap mintal sever se chinuiesc, în fiecare zi, cu viaţa. Vă arătăm cât de cruntă este realitatea pentru unii semeni de-ai noştri, de soarta cărora nu-i pasă aproape nimănui!

Fiecare pas e un chin pentru aceşti copii, născuţi să trăiască în suferinţă. Au poate 12, 20 sau chiar şi peste 30 de ani, dar mintea unora a rămas mult în urma anilor pe care i-au trăit. Handicapul sever pe care îl au îi fac pur şi simplu neputincioşi. În fiecare an se nasc din ce în ce mai mulţi copii cu handicap mintal sever spun statisticile. Iar cei mai mulţi sunt abandonaţi de părinţi. Pe 40 dintre cei suferinzi ca ei, i-am găsit într-un centru special, condus de o mână de oameni inimoşi. Ne-au arătat cum e să te bucuri de fiecare clipă, să lupţi pentru a supravieţui printre oameni, să vrei devii un om normal într-o lume căreia nu-i pasă de tine. Toţi aceşti tineri cu minte de copil au devenit, cu timpul, o familie. I-a unit suferinţa cruntă prin care trec. Pe ei, părinţii nu i-au abandonat. Iar centrul le e a doua casă. Aici au învăţat să articuleze cuvinte sau să facă paşi. Pentru unii dintre ei, să ţii o lingură în mână e un chin.